Concediul pentru sarcină şi lăuzie sau concediul de maternitate Imprimare Email

Conform art. 24 al OUG 158/2005, concediul de maternitate este alcătuit din două părţi: concediul pentru sarcină (prenatal) şi concediul pentru lăuzie (postnatal).

Având în vedere că legiuitorul a stabilit că:

  • durata concediului de maternitate nu poate fi mai mare de 126 de zile calendaristice (art. 23 al. 1 din OUG nr. 158/2005),
  • durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie este 42 de zile calendaristice (art. 24 al. 2 din OUG nr. 158/2005),
  • cele două concedii (pentru sarcină şi lăuzie) se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare,

ajungem la concluzia că durata concediului prenatal poate fi de maxim 84 de zile, până la nicio zi - dacă opţiunea viitoarei mămici este să muncească până în ziua în care naşte. Excepţie fac persoanele cu handicap asigurate, care beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină (art. 24 al. 3 din OUG nr. 158/2005).

În ceea ce priveşte concediul postnatal, acesta poate fi de maxim 126 de zile şi de minim 42 de zile, conform art. 2, lit. g din OUG nr. 96/2003.

Pe toată perioada concediului de maternitate, asiguratele beneficiază de indemnizaţie de maternitate (art. 23 al. 1 din OUG nr. 158/2005). Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10 din OUG nr. 158/2005. Astfel, baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate se determină ca medie a veniturilor lunare pe ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţara lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.

Pentru a putea beneficia de concediul şi indemnizaţia de maternitate, femeia trebuie să fie asigurată (art. 1 din OUG nr. 158/2005). Ca derogare de la această regulă (art. 23 al. 2 din OUG nr. 158/2005), dreptul la concediu şi indemnizaţie de maternitate îl au şi femeile care, din motive neimputabile lor, nu mai sunt asigurate, cu condiţia ca ele să nască în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora.

Pentru cele aflate în situaţia de a nu mai fi asigurate din motive neimputabile lor şi care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat, baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calităţii de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10 din OUG nr. 158/2005.

Există perioade asimilate stagiului de cotizare, care sunt perioadele în care nu se contribuie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, dar care pot fi folosite la obţinerea unora dintre drepturile de asigurări sociale.

Astfel, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile şi indemnizaţiile prevăzute de OUG nr. 158/2005 (art. 8 al. 2 din OUG nr. 158/2005), adică:

  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afară muncii;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
  • concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
  • concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

De asemenea, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi perioadele în care asiguratul:

  • a beneficiat de pensie de invaliditate;
  • a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;
  • a beneficiat de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Recunoaşterea perioadelor asimilate se face numai dacă ele nu se suprapun cu perioade contributive.

Indemnizaţia de maternitate se achită beneficiarei, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură de către aceasta. 

Art. 24, alin. 4 din OUG nr. 158/2007 prevede o situaţie aparte şi anume aceea a copilului născut mort sau a celui care moare în perioada concediului de lăuzie. Legiuitorul a stabilit ca, şi în aceste două situaţii, indemnizaţia de maternitate să se acorde pe toată durata concediului de lăuzie.

 

Textele actelor normative [pdf]

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

Ultima actualizare în Vineri, 31 Iulie 2015 14:22
 

O dată pe lună trimitem informații esențiale despre activitatea noastră. Nu le rata.

Formatul preferat (opțional)

Sprijină această activitate printr-o donație!

doneaza doi la suta din impozit pentru provita

Abonare la newsletter
Conectează-te cu noi prin...

provita bucuresti la youtube provita bucuresti la vimeo

consiliere pentru femeile insarcinate

mama purtatoare

programul educational vreau sa aflu

actiuni in instanta

Avocat

Misiunea noastră: Să ocrotim copilul născut şi nenăscut aflat în dificultate, fără discriminare, până la integrarea sa în familia naturală.

Condiţii de utilizare: Copyleft - Conţinutul saitului este proprietatea intelectuală a persoanei juridice „Asociaţia PRO VITA București”. Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons License. Găzdure: Bogdan I. Stanciu photography