Analize
Principiile de la Yogyakarta: Punct nodal al agendei împotriva familiei și a religiei
Miercuri, 27 Noiembrie 2019 09:35

[descarcă pdf]

Principiile de la Yogyakarta sunt un set de enunțuri privind punerea în aplicare a legislației internaționale a drepturilor omului în relație cu orientarea sexuală și identitatea de gen. Documentul se autodescrie drept un „ghid universal al drepturilor omului”, care are ca scop să oblige statele să promoveze activ homosexualitatea și pletora proliferantă a celorlalte „orientări sexuale” și „identități de gen” din „supa alfabetică” LGBTQIA+.

Principiile de la Yogyakarta au fost create și propagate de un grup de reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale, în majoritate activiști radicali pentru „drepturi sexuale”, cu intenția manifestă de a-și promova agenda.

Practic, documentul denaturează drepturile existente ale omului în privilegii pentru persoanele homosexuale.

În ce privește instituția socială cu cea mai îndelungată tradiție, familia, aceasta este amenințată direct de Principiile de la Yogyakarta, care cer ca aproape orice grup de persoane care dorește să se conceptualizeze astfel, să fie recunoscut drept „o familie”. Dacă descendența și căsătoria - criterii seculare, obiective, clare și înrădăcinate în conștiința publică încă din zorii civilizației - nu vor mai fi singurele care să dea naștere relațiilor de familie, atunci însăși noțiunea de familie va deveni una arbitrară. Un concept care este prea diluat devine lipsit de sens; fiind peste tot, familia va înceta să mai existe, în fapt, oriunde.

Ghidul nu a fost negociat de către state și nu are caracter obligatoriu; aspectele promovate sunt foarte controversate și sunt deja subiect de dezacorduri în interiorul diverselor organisme internaționale, ca și între acestea. Adoptarea unei rezoluții/moțiuni favorabile „ghidului” ar pune organismul internațional colectiv în poziția de a-și submina angajamentul de a proteja libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de conștiință și de religie.

Considerăm că întreg conținutul Principiilor de la Yogyakarta face parte dintr-o agendă, un program ideologic îndreptat împotriva ordinii sociale de către forțe a căror sorginte poate fi identificată în curentele revoluționare, începând cu Revoluția franceză, trecând prin Revoluția bolșevică și până la Revoluția sexuală și culturală de astăzi. Toate acestea și-au propus o răsturnare de proporții mondiale a valorilor, care nu putea avea loc fără anihilarea vechilor valori. Distrugerea fundamentului familial şi civilizațional creştin, considerat de ideologi „un construct social” folosit ca mijloc de oprimare, a fost și rămâne un scop prioritar al agendei revoluționare.

 
Dreptul la viață al copilului nenăscut, reflectat de Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice
Vineri, 22 Noiembrie 2019 20:29

[descarcă pdf]

Notăm câteva observații pe marginea articolului 6 al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (1966), pentru a arăta ceea ce considerăm drept o înţelegere unanimă, din partea autorilor tratatului, conform căreia copilul nenăscut este o fiinţă umană care are drept individual la protecţia legii.

Totodată, remarcăm că niciun document international obligatoriu nu susţine existența unui „drept la avort”. Deși încercări de a forța interpretări contrare au fost și sunt făcute, organismele de monitorizare nu au nici o autoritate – în temeiul dreptului internaţional general – să interpreteze într-un mod care creează noi obligaţii sau care modifică substanţa tratatelor.

Preponderenţa dovezilor din textele tratatelor indică, în general, o preocupare a comunităţii internaţionale de a proteja copilul în fața avortului şi nu de a acorda un „drept la avort”, care promovează o cultură a neo-barbarismului, în care noțiuni precum demnitatea şi egalitatea devin cel mult termeni ironici, iar drepturile omului sunt sluţite și transformate în instrumente de opresiune.

Dacă libertatea este doar puterea individului de a-şi urma interesele personale fără a lua în considerare drepturile celuilalt, atunci egalitatea umană ar fi abandonată, ideea de comunitate negată şi înlocuită de un război purtat de toți împotriva tuturor.

O societate care permite un asemenea mod de înțelegere a libertăţilor individuale se auto-erodează mai devreme sau mai târziu, transformându-se într-un conglomerat de grupuri rivale.


 
Canada – un avertisment de peste Ocean
Luni, 26 August 2019 11:03

[descarcă pdf]

Începând cu era premierului Pierre Trudeau (anii 1980), Canada s-a predat ideilor materialiste și egalitariste prin care toată dezbaterea publică este redusă la stadiul de „război civil” asupra „egalității” și a „drepturilor”. Recunoașterea legală a existenței vieții de familie în cuplurile homosexuale, chiar sub aspecte aparent benigne, a dat naștere gradual unei realități juridice similare până la identitate căsătoriei și totodată unor obligații pe care statul a fost chemat să le satisfacă prin egalizarea în drepturi a cuplurile heterosexuale cu cele unisex.

Această nouă realitate, în întregime fabricată pe cale juridică, privează copiii de dreptul la filiația naturală, dar și conferă statului puterea de a trece peste autonomia părinților biologici, ceea ce înseamnă că drepturile parentale sunt puternic uzurpate. Și alte drepturi sunt afectate: libertatea de conștiință și de religie; libertatea de gândire, credință, opinie și de exprimare, inclusiv libertatea presei și alte mijloace media de comunicare; libertatea de întrunire pașnică; și libertatea de asociere.

Doar foarte rar (și cu jenă) mai există în Canada vreo dezbatere despre bine, natural, moral obligatoriu și adevăr. Mai mult: dacă valorile, credințele și opiniile politice îți sunt diferite de ale statului, riști să-ți pierzi licența profesională, locul de muncă, afacerea și chiar copiii.

Întrebat cum s-a putut petrece această schimbare în Canada, Pierre Trudeau (tatăl actualului premier Justin Trudeau) unul dintre inițiatorii „reformelor” în legislația familiei, s-a comparat cu un căpitan al unei nave numită Stat. Toți cetățenii, a spus el, sunt ca pasagerii dormind pe punte. „Am știut că tot ce trebuie să fac este să schimb cursul astăzi un pic, mâine un pic și ei se vor trezi într-un alt port, mii de mile depărtare de cel spre care ei au crezut că se îndreaptă.”

Din analiza realităților juridice și sociale canadiene rezultă că scopul final al mișcării pentru „egalitatea în drepturi a persoanelor LGBT” nu vizează obiectivul declarat, ci instituirea unui regim juridic al familiei cu totul nou, regim care poate exista numai dacă unitatea familială naturală, originară, este distrusă. Atingerea scopului presupune o putere statală centralizată și sfârșitul unor libertăți considerate până de curând esențiale într-o societate democratică.

 
Căsătoria și familia. Evoluții juridice și culturale recente în Europa
Sâmbătă, 03 August 2019 20:27

[descarcă pdf]

Astăzi, 70% dintre europeni trăiesc într-o situație obișnuită (normală) pentru o familie, aceea în care mama și tatăl locuiesc împreună cu copiii lor. Totuși, politicile instituțiilor europene tind adesea să se concentreze pe situații care rezultă din destrămarea familiilor sau din relații între persoane de același sex, neglijând astfel să se adreseze nevoilor majorității care formează societatea.

Mai mult, înalți reprezentanți ai instituțiilor legislative și judiciare din Uniunea Europeană și din Consiliul Europei practică o formă sau alta de lobby pentru a determina schimbări antropologice majore, încălcându-și mandatul.

Acest material de sinteză se dorește a fi o privire de ansamblu asupra următoarelor aspecte:

  1. Competențele Uniunii Europene, Consiliului Europei și Curții Europene a Drepturilor Omului în materia familiei. Definiția căsătoriei și a familiei în tratatele obligatorii;
  2. Schimbări antropologice recente în ce privește familia și căsătoria;
  3. Acțiuni politice și impactul lor juridic și cultural asupra căsătoriei și a familiei;
  4. Activism judiciar la nivel înalt: Comisia Europeană, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;
  5. Anexe: Principiile de la Yogyakarta. Impactul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului asupra legislației și practicii juridice a Statelor părți. Rezumatul a 29 de cauze relevante.
 
Sindromul de stres post-traumatic după avort („Sindromul post-avort”) - Colecție de date
Sâmbătă, 25 Mai 2019 15:35

[descarcă pdf]

Această colecție de date din 12 studii internaționale arată că avortul electiv constituie adesea un factor de risc crescut, uneori mult crescut, de apariție a unor probleme psihologice și emoționale la femeile cu sarcini neplanificate, inclusiv depresii severe, uz de droguri și comportament suicidar, comparativ cu femei care au dus sarcinile neplanificate la termen. Nu fiecare femeie care a avortat le experimentează.

Totodată, nu au fost găsite dovezi privind beneficii pe care avortul le-ar fi adus pentru sănătatea mentală a femeilor.

Remarcăm și că „Sindrom post-avort” nu este un termen consacrat științific. De aceea probabil că simptomele ar trebui referite ca „Sindrom de stres post-traumatic”, o denumire acceptată și larg utilizată, pentru a putea îndepărta obiecțiile de fond.

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 Următor > Sfârşit >>

JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL

Sprijină activitatea PRO VITA printr-o donație!

Abonare la newsletter
Conectează-te cu noi prin...

provita bucuresti la youtube

consiliere pentru femeile insarcinate

programul educational vreau sa aflu

actiuni in instanta

Misiunea noastră: Să ocrotim copilul născut şi nenăscut aflat în dificultate, fără discriminare, până la integrarea sa în familia naturală.

Condiţii de utilizare: Conţinutul saitului este proprietatea intelectuală a persoanei juridice „Asociaţia PRO VITA București”. Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons License. Găzdure: Bogdan I. Stanciu photography